Pagini

joi, 3 aprilie 2014

Şapte capete - şapte munţi

Îngerul descoperitor pătrunde şi mai mult în taina referitoare la femeia şi fiara care o poartă, şi-i prezintă profetului adevărata putere care caracterizează această fiară, o putere atât de mult dorită de femeia desfrânată, fapt care o face să se simtă în siguranţă pe spinarea acesteia. Fiara are şapte capete şi zece coarne. Ne aducem aminte în acest punct al abordării noastre că, atunci când în Biblie este introdus simbolul balaurului, acesta este reprezentat mai întâi prin şapte capete şi abia după aceea sunt arătate şi zece coarne. Vezi Apocalipsa 12,3. Am arătat atunci că cele şapte capete sunt reprezentative pentru Satana, ele simbolizându-l pe el, acestea fiind caracteristica lui principală în felul cum a pus în practică puterea sa formidabilă prin şapte mari puteri stăpânitoare omeneşti. Pe când atunci când Duhul Sfânt doreşte să ne zugrăvească una dintre aceste puteri, o înfăţişează prin zece coarne, tocmai pentru a o putea identifica repede. Acestea, în primă fază şi în primul rând, sunt simbolul Romei imperiale, păgâne. Vezi Apocalipsa 13,1.

În Apocalipsa 17, însă, îngerul îi prezintă în viziune profetului o fiară care, ca şi balaurul din Apocalipsa 12, este înfăţişat ca având şapte capete şi abia după aceea zece coarne!!! Acest lucru este extrem de important, căci Duhul Sfânt doreşte să înţelegem că ceea ce o defineşte pe această fiară sunt mai întâi capetele şi abia după aceea coarnele!! "Şi m-a dus, în Duhul, într-un pustiu. Şi am văzut o femeie şezând pe o fiară de culoare stacojie, plină cu nume de hulă, şi avea şapte capete şi zece coarne." Apocalipsa 17,3. Cele şapte capete sunt reprezentative pentru această fiară, ele întregind chipul fiarei, un chip sau o imagine, tabloul dacă vreţi, în care sunt cuprinse deopotrivă trecutul, prezentul şi viitorul, dacă ne referim şi la cele zece coarne! Îngerul plasează întâi cele şapte capete tocmai pentru a scoate în evidenţă ceea ce Inspiraţia divină subliniază în Apocalipsa 12, şi anume că puterea colosală a acestei fiare este puterea păcatului, a nelegiuirii, însăşi puterea lui Satana, în care rezidă tot întunericul apostaziei cumulate de-a lungul căderilor succesive ale bisericilor lui Dumnezeu!!!

Mai mult decât atât, Dumnezeu doreşte să vedem şi să înţelegem faptul că fiara fioroasă din Apocalipsa 17 este propria creaţie a lui Satana. (Această creaţie a putut lua naştere doar din cauza neascultării continue a copiilor lui Dumnezeu, a bisericii lui Hristos). Este acel chip, acea imagine, asemenea statuii sau imaginii visate de Nabucodonosor al II-lea, care ajunge întreg sau întreagă abia la sfârşitul timpului, fiindcă în acest chip sunt însumate toate ideiile, principiile, metodele, spiritul şi caracterul care au stat la baza ridicării şi stăpânirii principalelor lui instrumente sau puteri omeneşti, de-a lungul istoriei, în scopul distrugerii poporului adevărat al lui Dumnezeu. Ţinem minte că sub chipul acestei fiare sunt descoperite doar principalele şapte puteri prin care a lucrat Satana pe pământ. Aşa că îngerul îi spune lui Ioan: "Aici este mintea plină de înţelepciune. - Cele şapte capete sunt şapte munţi pe care şade femeia". Apocalipsa 17,9.

Pentru a înţelege simbolul celor şapte capete, îngerul declară mai departe, pentru a decodifica mai lesne simbolistica lor, că aceste şapte capete sunt şapte munţi. În Biblie muntele este un simbol pentru o împărăţie, un imperiu, o mare putere cârmuitoare omenească. În acelaşi timp, este un simbol folosit şi pentru a descrie chiar împărăţia lui Dumnezeu. "Dar piatra care sfărâmase chipul s-a făcut un munte mare şi a umplut tot pământul... Dar în vremea acestor împăraţi, Dumnezeul cerurilor va ridica o împărăţie care nu va fi nimicită niciodată şi care nu va trece sub stăpânirea unui alt popor. Ea va sfărâma şi va nimici toate acele împărăţii, şi ea însăşi va dăinui veşnic. Aceasta înseamnă piatra pe care ai văzut-o dezlipindu-se din munte fără ajutorul vreunei mâini şi care a sfărâmat fierul, arama, lutul, argintul şi aurul. Dumnezeul cel mare a făcut deci cunoscut împăratului ce are să se întâmple după aceasta. Visul este adevărat, şi tâlcuirea lui este temeinică." Daniel 2,35.44.45. "Dar acum, voi răsplăti Babilonului şi tuturor locuitorilor Haldeii tot răul pe care l-au făcut Sionului, sub ochii voştri, zice Domnul. Iată, am necaz pe tine, munte nimicitor, zice Domnul, pe tine, care nimiceai tot pământul! Îmi voi întinde mâna peste tine, te voi prăvăli de la înălţimea stâncilor şi te voi preface într-un munte aprins." Ieremia 51,25. (În primul caz, muntele este simbol pentru împărăţia lui Dumnezeu, iar în al doilea caz, muntele este simbolul Babilonului antic).

Pentru a fi sigur că profetul înţelege că cele şapte capete sunt şapte puteri împărăteşti, îngerul descoperitor mai introduce un simbol, definit prin termenul "împăraţi". Acest termen, de fapt, arată foarte clar spre realitatea că cele şapte capete sunt şapte împărăţii sau puteri omeneşti prin care a lucrat diavolul în decursul istoriei, puteri care acum sunt reunite sub forma fiarei despre care discută. Doresc să fac precizarea că în acest chip sunt reunite doar spiritul, metodele şi caracterul acelor puteri împărăteşti care toate au apus demult!!! Să nu ne gândim nici măcar pentru o singură clipă că aceste puteri au dispărut o dată cu căderea lor, fără a se mai ridica vreodată! Chiar dacă au căzut, s-au prăbuşit din punct de vedere fizic, totuşi spiritul, metodele şi caracterul acestora trăiesc mai departe şi îşi fac simţită prezenţa în următoarele puteri care le-au doborât sau iau locul precedentelor puteri sau imperii. În acest fel, influenţa răului continuă, dar este dusă mai departe cu mai multă forţă, întrucât un imperiu sau o putere omenească lipsită de principiile legii lui Dumnezeu totdeauna va dezvolta răul, făcându-l şi mai rău. Acest adevăr este frumos zugrăvit de Dumnezeu prin statuia pe care Nebucadneţar a văzut-o într-un vis. De la aur se ajunge la fier amestecat cu lut, acest curs descoperind decadenţa pe toate planurile şi îndeosebi în cel religios şi în cel moral!!!

     "Imaginea descoperită lui Nebucadneţar, în vreme ce reprezintă deteriorarea împărăţiilor pământului în putere şi slavă, de asemenea reprezintă în mod potrivit deteriorarea religiei şi a moralităţii printre popoarele acestor împărăţii. În măsura în care naţiunile uită de Dumnezeu, exact în aceeaşi măsură ele devin slabe din punct de vedere moral." The S.D.A. Bible Commentary, vol. 4, pag. 1168.

Potrivit acestui principiu, atunci înseamnă că noi trebuie să vedem o decadenţă a religiei şi moralităţii în istoria acestor şapte principale arme de atac ale diavolului împotriva lui Dumnezeu. Pentru prima oară îngerul începe să enumere aceste şapte împărăţii care au prăpădit pământul în decursul istoriei. Abia aici, în Apocalipsa 17, sunt demascate toate cele şapte capete, unul după altul. (Se zice că femeia şade pe fiara aceasta cu şapte capete tocmai pentru a scoate în evidenţă tabloul fiarei aşa cum s-a format el în decursul istoriei. Puterea acestor şapte capete este preluată şi se găseşte toată în a opta putere împărătească, după cum spune îngerul, şi care este chiar fiara însăşi. Vom vedea ce semnifică acest tablou la momentul potrivit. Puterea aceasta grozavă este puterea decadenţei totale, a apostaziei totale, care va aduce cu sine ruină mondială şi nimicirea tuturor locuitorilor pământului ale căror nume nu sunt scrise în cartea vieţii Mielului).

     "Sunt şi şapte împăraţi: cinci au căzut, unul este, celălalt n-a venit încă, şi când va veni, el va rămâne puţină vreme." Apocalipsa 17,10.

Întrebarea este următoarea: Care este prima putere ce începe să contureze această imagine a fiare de-a lungul secolelor, astfel încât să ştim care este a şaptea, ce încheie imaginea fiarei în ansamblul ei, în aşa fel încât să rezulte fiara ca al optulea împărat? Dacă o găsim pe prima, atunci restul vin de la sine. Dumnezeu nu ne lasă în întuneric şi nici să ghicim, ci ne oferă amănunte extrem de importante în acest sens!! Dumnezeu nu face nimic fără să ne ofere toate informaţiile necesare în înţelegerea oricărei părţi din Cuvântul Său, mai ales a profeţiilor. "Nu, Domnul Dumnezeu nu face nimic fără să-şi descopere taina Sa slujitorilor Săi proroci." Amos 3,7.

Primul indiciu clar în aflarea primilor cinci împărăţii, îl găsim chiar în cuvintele îngerului, care îi spune lui Ioan că fiara pe care o văzuse era şi nu mai este. Adică începutul formării ei se află în trecut. Ceea ce înseamnă că trebuie să avem în atenţie trecutul. Dar, cât de departe trebuie să privim? Trecutul înseamnă aproximativ şase mii de ani de istorie!! Tot îngerul ne ajută în acest sens. Vine cu un amănunt care stabileşte exact acel punct al timpului care ne descoperă primul cap sau prima împărăţie. El spune: "Ea are să se ridice din Adânc..." Apocalipsa 17,8. Adâncul înseamnă apostazie, întuneric şi ateism, un profund spirit de război împotriva lui Dumnezeu, dar în persoana bisericii Sale de pe pământ! Nu ne rămâne decât să ne întrebăm, cunoscând istoria biblică, ce mare putere a folosit Satana întâi şi întâi pentru distrugerea bisericii lui Dumnezeu? Aceasta nu poate fi decât Egiptul antic!!!

Ea este prima putere politică, sau chiar politico-religioasă, folosită de Satana pentru anihilarea primei biserici pe care Dumnezeu a format-o chiar în sânul acestui imperiu. Pe deasupra, ea a fost profund caracterizată de spiritul ateismul într-o măsură extremă, cel puţin în timpul lui Moise. Cuvintele lui faraon stau ca mărturie în acest sens: "Faraon a răspuns: >Cine este Domnul ca să ascult de glasul Lui şi să las pe Israel să plece? Eu nu cunosc pe Domnul şi nu voi lăsa pe Israel să plece<." Exod 5,2. Această putere politică a ţinut în robie, vreme de peste două sute de ani, biserica iudaică. Aşadar, Egiptul antic este primul cap, primul munte sau primul împărat care a fost asmuţit împotriva lui Dumnezeu. Dacă Egiptul este prima împărăţie pământească folosită de Satana ca armă a sa de atac împotriva bisericii lui Dumnezeu, pe care a mai ţinut-o şi în robie, atunci înseamnă că următoarele împărăţii trebuie să fi procedat la fel sau aproximativ la fel. Motivul pentru care spun acest lucru este dat de faptul că, prin acest tablou, Satana stabileşte un tipar, un model de lucru pe care trebuie să-l vedem în următoarele celelalte capete sau împărăţii!!! Adică, aşa cum a procedat Egiptul, în acelaşi fel trebuie să fi procedat şi celelalte capete care au urmat acest tipar. În primul rând, nu trebuie să ne scape ideea de înrobire a bisericii lui Dumnezeu!!! Încă ceva de reţinut, Egiptul antic a dispărut ca putere militară şi politică, dar n-au dispărut spiritul lui şi religia lui, care se vor da pe faţă prin ultimul cap al bestiei din profeţie. Spiritul răutăţii şi al apostaziei, al ateismului, este preluat de la o putere la alta, până se ajunge la apostazie planetară!! Aceasta este ideea prezentării celor şapte capete. Ceea ce înseamnă că fiara, ca al optulea împărat trebuie să ajungă la apogeul apostaziei, dincolo de care nu se mai poate merge nicăieri.

Dacă am descoperit uşor primul cap, şi urmând tiparul de lucru al diavolului, atunci ne este extrem de uşor să descoperim toate celelalte capete, până la al şaptelea. Al doilea cap sau a doua mare împărăţie prin care a făcut prăpăd diavolul, urmând exemplul Egiptului, pe care de altfel la vremea respectivă l-a şi anihilat, este Babilonul antic sau Imperiul babilonian. Şi el, ca şi Egiptul antic, a ţinut în robie biserica iudaică timp de şaptezeci de ani. Din cauza neascultării şi a împotrivirii înverşunate faţă de cuvântul lui Dumnezeu rostit prin profeţi, biserica iudaică avea să ajungă captivă în Babilon. (Despre Babilon şi Egipt am scris mai mult în studiul intitulat "Egiptul, Babilonul şi Laodicea"). Prin urmare, al doilea cap sau împărăţie este Babilonul antic.

Poate că unii cunoscători ai istoriei biblice se vor întreba de ce Asiria nu ar putea fi unul dintre cele şapte capete. După cum ştim Asiria a domnit înaintea Babiloniei. Motivul este unul extrem de simplu. În timp ce este adevărat că Asiria a cucerit şi anexat cele zece triburi ale lui Israel, cele care formau regatul din nord, adică Israel, că a cucerit şi Samaria şi că a invadat chiar şi Iuda, consitutit doar din două seminţii, Iuda şi Beniamin, şi în pofida faptului că chiar regele Ezechia al Iudei i-a plătit tribut, dar numai din cauza faptului că, prin aceasta, a căutat îmbunarea Asiriei, totuşi acest imperiu nu a cucerit niciodată Ierusalimul, centrul închinării adevărate în biserica acelui timp!! Deci, biserica iudaică era împărţită în două regate, nu mai era un tot unitar. Ceea ce trebuie să înţelegem este faptul că cele şapte mari puteri pământeşti despre care vorbeşte îngerul sunt doar acele puteri prin care Satana a reuşit să asuprească în întregime poporul sau biserica lui Dumnezeu, fie ea după trup sau spirituală. Acesta este punctul principal. Când Asiria a încercuit Ierusalimul, Ezechia, după ce a luat toate măsurile pentru apărarea cetăţii, a prezentat înaintea lui Dumnezeu cazul, iar Dumnezeu i-a izbăvit, potrivit cuvintelor profetului Isaia. Vezi 2Cronici 32, Isaia 36 şi 37. Deci, Asiria nu urmează tiparul de lucru al lui Satana, chiar dacă a fost un bici pentru cele zece seminţii ale lui Israel, şi oarecum chiar pentru iudeii din regatul sudic, adică Iuda. Asiria nu a reuşit să cucerească Ierusalimul, deci nu a putut ţine captivă întreaga biserică a lui Dumnezeu, aşa cum a făcut Egiptul şi Babilonul, precum şi celelalte împărăţii.

Satana s-a folosit de multe alte puteri mai mici, inclusiv de oameni răzleţi, precum Nimrod, pentru nimicirea copiilor lui Dumnezeu, însă profeţia din Apocalipsa 17 are în vedere doar principalele şapte puteri pământeşti care au urmat un anumit tipar de lucru.

A treia mare putere pământească, sau al treilea cap este fără îndoială Imperiul medo-persan. De fapt, următoarele patru mari imperii, după Egipt, sunt scoase în evidenţă în profeţia lui Daniel din capitolul al doilea al cărţii sale. Urmează al patrulea cap, Imperiul macedonean şi apoi al cincilea, Imperiul roman. Aceste cinci împărăţii sau imperii mondiale sunt înfăţişate prin primele cinci capete, despre care îngerul îi spune lui Ioan că au căzut. Aş dori să mai subliniez că îngerul, în derularea istoriei celor şapte capete, scoate în evidenţă timpul istoric din cadrul viziunii, ce nu trebuie confundat cu timpul în care trăia profetul, întrucât viziunea se petrece în capul lui, când el este rupt de realitatea înconjurătoare.

Îngerul îi spune că aceştia cinci au căzut, sunt de domeniul istoriei, dar al şaselea este prezent. Este un fel de prezent continuu în viziune, asta pentru a scoate în evidenţă durata cea mare a puterii care a oprimat cel mai mult biserica lui Hristos. Este vorba despre cei aproape 1260 de ani de suferinţă şi persecuţie înduraţi de biserica din pustie, din pricina Romai papale. Aşadar, capul sau împăratul care este, la prezentul continuu în viziune, după cum spune îngerul, e papalitatea, adică al şaselea cel mai monstruos cap din câte a avut fiara în formare. Acest adevăr este scos în relief foarte frumos în Apocalipsa 13, unde ni se spune direct că unul din capetele fiarei părea rănit de moarte, iar acest cap este chiar papalitatea!!! "Unul din capetele ei părea rănit de moarte..." Apocalipsa 13,3.

Dar, cine este al şaptelea cap al fiarei? Nu e greu de identificat. De vreme ce despre capul papal se spune că are o rană de moarte, ceea ce înseamnă că se va vindeca, rana nefiind definitiv mortală, înseamnă că trebuie să avem în vedere puterea care i-a făcut o astfel de rană, iar aceasta nu este altcineva decât ateismul francez. Acesta este capul care, atunci "când va veni, el va rămâne puţină vreme". Apocalipsa 17,10. Şi, într-adevăr, capul ateismului francez nu a durat atât de multă ca şi existenţă. A avut cea mai scurtă domnie dintre toate celelalte capete ale fiarei. Prin urmare, al şaptelea cap este ateismul francez. De observat că formarea fiarei începe prin puterea Egiptului antic şi sfârşeşte tot prin puterea ateismului, dar al Egiptului spiritual, care a fost ateismul francez, aşa cum s-a iscat pe durata Revoluţiei franceze. Profeţia care ne vorbeşte cel mai clar despre acest cap al ateismului francez este cea pe care o găsim în Apocalipsa 11. "Când îşi vor isprăvi mărturisirea lor, fiara, care se ridică din Adânc, va face război cu ei, îi va birui şi-i va omorî. Şi trupurile lor moarte vor zăcea în piaţa cetăţii celei mari, care, în înţeles duhovnicesc, se cheamă >Sodoma< şi >Egipt<, unde a fost răstignit şi Domnul lor." Apocalipsa 11,7.8. Această fiară a dat lovitura aproape mortală papalităţii, dar nu a făcut numai lucrul acesta, ci a lovit în tot creştinismul prin răspândirea ideilor şi spiritului ateu, în forma lui continuată, comunismul!

     ">Cetatea cea mare<, pe ale cărei străzi au fost omorâţi martorii şi unde zac trupurile lor, este Egiptul >spiritual<. Dintre toate popoarele prezentate în istoria biblică, Egiptul a negat cu cea mai mare îndrăzneală existenţa viului Dumnezeu şi s-a împotrivit poruncilor Lui. Nici un monarh nu s-a aventurat într-o răzvrătire mai deschisă şi mai arogantă împotriva autorităţii Cerului cum a făcut-o regele Egiptului. Când i-a fost adusă solia de către Moise, în numele Domnului, Faraon a răspuns cu mândrie: >Cine este Domnul ca să iau seama la glasul Lui şi să las pe Israel să plece? Nu cunosc pe Domnul şi nu voi lăsa pe Israel să plece<. (Exod 5,2). Aceasta însemnă ateism, iar poporul reprezentat prin Egipt urma să dea glas unei respingeri asemănătoare a pretenţiilor viului Dumnezeu şi urma să manifeste un spirit asemănător de necredinţă şi dispreţ. >Cetatea cea mare< mai este comparată spiritual şi cu Sodoma. Stricăciunea Sodomei în călcarea Legii lui Dumnezeu s-a manifestat îndeosebi în imoralitate. Şi acest păcat urma să fie o caracteristică proeminentă a naţiunii care trebuia să împlinească specificările acestei profeţii.
     După cuvintele profetului, cu puţin înainte de anul 1798, o putere de origine şi caracter satanic urma să se ridice pentru a face război împotriva Bibliei. Şi în ţara în care mărturia celor doi martori avea să fie adusă astfel la tăcere, urma să se manifeste ateismul lui Faraon şi destrăbălarea Sodomei.
     Această profeţie şi-a găsit împlinirea cea mai exactă şi mai izbitoare în istoria Franţei. În timpul Revoluţiei, în anul 1793, >lumea a auzit pentru prima dată despre o adunare de bărbaţi, născuţi şi educaţi în mijlocul civilizaţiei, care-şi asumau dreptul de a conduce una dintre naţiunile cele mai nobile ale Europei, că îşi uneau cu toţii glasul pentru a nega cel mai solemn adevăr pe care îl primeşte sufletul omenesc şi că au renunţat în unanimitate la credinţa şi adorarea lui Dumnezeu<. (Sir Walter Scott, Life of Napoleon, vol.I, cap.17)." Tragedia veacurilor, cap. Biblia şi Revoluţia franceză, par. 13-15.

Fiara din Apocalipsa 17 se ridică din adânc, mai întâi prin Egiptul antic, primul ei cap, iar la urmă prin al şaptelea cap, Egiptul spiritual sau ateismul francez!!! În felul acesta, se arată de ce putere avea să fie mânată. Spiritul ateismului a brăzdat şi a caracterizat toate aceste şapte puteri. Ateism înseamnă nu numai tăgăduirea lui Dumnezeu pe faţă, ci şi orice formă de spirit şi de luptă dusă împotriva copiilor adevăraţi ai lui Dumnezeu, chiar dacă se face în numele lui Dumnezeu, aşa cum a făcut papalitatea! Acest lucru trebuie ţinut minte. 

Aşadar, potrivit tuturor celor afirmate, versetul 10 poate fi înţeles în mod corect în felul următor: "Sunt şi şapte împăraţi: cinci au căzut (Egiptul, Babilonul, Medo-Persia, Grecia şi Roma păgână), unul este (Roma papală), celălalt n-a venit încă, şi când va veni, el va rămâne puţină vreme (ateismul francez). 

     "Şi fiara, care era, şi nu mai este, ea însăşi este al optulea împărat: este din numărul celor şapte, şi merge la pierzare." Apocalipsa 17,11.

Acest verset extraordinar de frumos ne descoperă identitatea fiarei moderne, după ce îngerul a făcut o incursiune în trecutul istoriei! Capete ei, cele şapte, întregesc chipul fiarei din viitorul apropiat, bineînţeles împreună cu cele zece coarne. (Cele şapte capete vorbesc despre trecut, pe când cele zece coarne vorbesc despre viitor, viitorul foarte apropiat!!) Cele şapte capete sunt simbolul puterii şi spiritului ei, aşa cum au fost scoase în evidenţă prin acele şapte principale împărăţii pământeşti, aflate sub stăpânirea lui Satana. Reazemul femeii sunt toate aceste şapte capete, arătând spre izvorul puterii ei. Aici e puterea fiarei moderne. Spiritul ateismului se va da pe faţă într-o manieră greu de imaginat astăzi. Iar acest spirit va fi susţinut de către lege; legea sau legile prin care se va face fără efect legea cea mare a iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, cele zece porunci. Aşa se va manifesta această fiară; îşi va încadra într-o formă juridică, legală orice acţiune împotriva lui Dumnezeu, susţinând în mod incredibil tocmai contrariul, adică faptul că ceea ce face, face pentru onoarea lui Dumnezeu!!! Este bine de ştiut şi de memorat acest lucru.

Fiara care era şi nu mai este, ea însăşi este al optulea împărat din numărul celor şapte. Adică această fiară, dacă ne gândim la numărul capetelor, nu mai este fiindcă cele şapte capete sunt de domeniul trecutului. Dar, spiritul şi caracterul, forţa extraordinară a acestor capete se regăsesc în fiara care devine, în viitor, al optulea împărat, cel mai distrugător dintre toţi, deoarece va aduce cu sine prăpădirea întregului pământ! Fiecare imperiu a lăsat o moştenire în urmă, ce a fost preluată, însuşită de următoarele, indiferent de ţinutul sau teritoriul în care au domnit şi indiferent de anii care le-au despărţit în istorie. Cumulul răutăţii, al cruzimii, al ateismului, al întunericului spiritual, al spiritului şi caracterului tuturor acestor imperii, care denotă întregul spirit şi caracter al lui Satana, se vor găsi, vor fi reunite sub chipul fiarei moderne, ea însăşi fiind al optulea împărat, asta pentru că urmează acelaşi drum pe care l-au urmat predecesoarele ei, cele care au conturat şi dus la formarea în cele din urmă a imaginii, a portretului acestei fiare îngrozitoare. Care este acest drum? Războiul pe faţă împotriva Cerului, în persoana bisericii lui Dumnezeu de pe pământ. 

Acest război reprezintă de fapt ultima fază din istoria milenară a lui, război cunoscut de altminteri şi ca Armaghedon!! Acum, întrebarea care se iveşte este aceasta: Cine este această fiară? Pe cine reprezintă ea, în calitate de al optulea împărat? Este adevărat că despre ea se spune că sunt împăraţii întregului pământ, cu referire la puterea şi autoritatea guvernelor pământeşti, din toate naţiunile pământului. Dar, aceasta este imaginea de ansamblu. Îngerul este specific şi identifică această fiară, când ne destăinuie cine sunt cele zece coarne!! Al optulea împărat trebuie identificat în mod precis, tot aşa cum au fost identificate şi cele şapte capete, care reprezintă şapte imperii mondiale! (Identificarea lui este făcută prin cele zece coarne, pur şi simplu). În chipul acestei fiare noi trebuie să vedem toată istoria trecutului, istorie care se va repeta în viitorul apropiat la scară planetară. Ţinta lui Satana este să primească închinarea de la toţi oamenii de pe pământ în forma gândită de el. Iar femeia şi fiara, coaliţia monstruoasă, sunt create, gândite, făurite să pună în practică acest plan diabolic al lui Satana. (Aceste şapte capete au făcut cu putinţă existenţa celui de al optulea împărat!! Fiara modernă nu ar fi devenit fiară, ceea ce este, dacă nu ar fi avut aceste şapte capete, care marchează tot trecutul, şi cele zece coarne, care vor defini viitorul!!!). Dar, despre acest lucru, voi vorbi în episodul următor, răspunzând de altfel şi la întrebările de mai sus.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu